Cele mai bune setări pentru egalizator: Ghidul definitoriu

Cele mai bune setări pentru egalizator: Ghidul definitoriu Cele mai bune setări pentru egalizator: Ghidul definitoriu

În calitate de inginer de mixaj, este de datoria ta să faci ca melodiile tale să sune bine pe orice dispozitiv de redare pe care îl folosesc ascultătorii. Prin urmare, este foarte important să știți cum să egalizați muzica în funcție de gen și de instrument. Un loc excelent pentru a începe este căutarea celor mai bune setări de egalizator pentru diferite genuri și instrumente.

Vino cu noi să explorăm cele mai bune setări EQ pentru diferite genuri și instrumente!

Ce este EQ?

Înainte de a începe, dorim să ne asigurăm că aveți o înțelegere de bază a EQ.

Un egalizator (EQ) are rolul de a modifica volumul diferitelor frecvențe audio dintr-un semnal. Aceste frecvențe audio se situează între 20 și 20.000 Hz, care este intervalul de auz uman.

Dacă doriți să aflați mai multe despre EQ și cum să îl utilizați în mixare, consultați articolul nostru de aici.

Cele mai bune setări ale egalizatorului pentru diferite genuri

Înțelegerea gamei de frecvențe este esențială pentru utilizarea setărilor de egalizare pe care urmează să le discutăm. Iată o defalcare rapidă a diferitelor game de frecvențe:

  • Sub Bass (20-60Hz) - Acestea sunt frecvențele de bas care se regăsesc în kick drums și sub-bass. Aveți nevoie de o pereche decentă de căști sau de un subwoofer pentru a auzi aceste frecvențe.
  • Mediile joase (60-250Hz) - Acestea sunt frecvențele joase care asigură plinătatea și căldura unui mixaj. Veți găsi basul și lovitura în această gamă de frecvențe, precum și frecvențele joase ale chitarelor, vocilor, sintetizatoarelor și tastaturilor.
  • Frecvențe medii (250Hz-1,5kHz) - Majoritatea instrumentelor se situează în zona frecvențelor medii, inclusiv chitarele, pianele și vocile. Frecvențele mid-range pot umple un mixaj și pot adăuga carnea necesară.
  • Mediile superioare (1,5-6,6 kHz) - Urechea umană captează frecvențele medii superioare mai mult decât oriunde altundeva, astfel încât îngrijirea lor necesită delicatețe. Acestea sunt necesare pentru prezență, deși pot suna ușor dur dacă sunt prea multe.
  • Înalte (6,6-20kHz) - Aici veți găsi strălucirea strălucitoare de pe vârfurile vocalelor, țambalelor, chitarelor acustice și multe altele. În timp ce strălucirea este importantă în orice mixaj, aceasta necesită, de asemenea, atenție, deoarece prea mult poate suna dur.

Muzică acustică/Folk

Setări EQ pentru muzică acustică-folk

Atunci când lucrați cu muzică acustică, este o idee bună să dați un mic impuls instrumentelor de bas pentru a ajuta la umplerea sunetului și la crearea unei baze solide. De obicei, îmi place să amplific oriunde între 32 și 125 Hz.

De asemenea, de multe ori îmi place să amplific mediile superioare pentru a da vocilor un pic de prezență, precum și high-end-ul pentru a da oricăror instrumente acustice din mix un pic de aer și strălucire.

O gamă la care trebuie să fii atent atunci când mixezi muzică acustică este cea a mediilor joase. În timp ce piesele acustice au nevoie de medii joase pentru plinătate și căldură, o cantitate prea mare de medii joase se poate acumula și vă poate lăsa cu o mizerie tulbure și murdară. Verificați întotdeauna dacă există noroi între 250 și 500 Hz și ajustați după gust.

SFAT PRO: Deoarece muzica acustică și folclorică trebuie să sune cât mai natural posibil, vă recomand să mergeți ușor cu setările egalizatorului.

Muzică hip-hop

Setări EQ pentru muzica hip hop

Hip-hop-ul s-a schimbat foarte mult în ultimele decenii, deși singurul lucru care a rămas neschimbat este nevoia de un low-end care să zguduie trunchiul. Cele mai bune setări de egalizator pentru hip-hop includ amplificări în regiunea de 64 Hz, în special dacă doriți să scoateți în evidență lovitura de picior.

Versurile sunt, de asemenea, foarte importante în hip-hop, motiv pentru care recomand amplificarea oriunde între 1-2 kHz. În ceea ce privește high-end-ul, nu multe melodii hip-hop se bazează pe acesta, așa că l-aș lăsa de obicei într-o setare neutră.

Muzică electronică

Setări EQ pentru muzică electronică

Oricine ascultă muzică electronică știe cât de important este sunetul de bas. Obținerea celor mai bune setări de egalizator pentru bas este crucială, motiv pentru care acord o atenție deosebită amplificărilor în intervalul 32 - 125 Hz.

De obicei, îmi place să dau liniilor principale un pic de impuls în regiunea 1 - 3 kHz pentru a le face mai prezente pentru ascultător. Sunetele de înaltă frecvență sunt la fel de importante, deoarece creează răspândirea necesară pentru ca mixajul dvs. să sune larg. De obicei, este o idee bună să le amplificați și pe acestea.

În ceea ce privește tăierea, de multe ori îmi place să mă uit în gama de frecvențe medii de la 250 la 500 Hz, mai ales dacă am tone de piese stivuite, creând noroi în această regiune.

Muzică clasică

setări eq pentru muzică clasică

Dacă știți ceva despre muzica clasică, știți că sunetele provin din înregistrări. Prin urmare, este esențial să păstrați totul cât mai plat posibil pentru a permite sunetelor naturale ale înregistrărilor să iasă în evidență.

Desigur, acest lucru înseamnă că cele mai bune setări EQ depind de dispozitivul de ascultare și de mediul de ascultare. Dacă doriți să experimentați puțin, vă recomand să amplificați frecvențele joase de la 32 la 250 Hz și frecvențele înalte de la 4 la 16kHz+.

Muzică pop

Setări EQ pentru muzică pop

Muzica pop se axează în totalitate pe voce, ceea ce înseamnă că trebuie să faceți loc pentru ca aceasta să iasă în evidență. Desigur, muzica pop se schimbă tot timpul, astfel încât setările audio depind cu adevărat de melodia în sine. Cea mai mare parte a muzicii pop din zilele noastre are frecvențe înalte și joase, așa că este bine să amplificați frecvențele de la 60 la 200 Hz și de la 8 la 16 kHz pentru a accentua aceste frecvențe joase și înalte.

Vă recomand să căutați în intervalul 1 - 3 kHz pentru a împinge vocea un pic mai mult.

Muzică rock

Setări EQ pentru muzică rock

Muzica rock se bazează pe frecvențe joase și înalte, de asemenea, și de obicei îmi place să folosesc un EQ ușor pentru a da puterea de care are nevoie fără a adăuga zgomot sau noroi. Deci, în esență, voi începe prin a încerca un boost pe tot ceea ce privește frecvențele medii. Verificați setările egalizatorului de muzică rock de mai jos pentru a înțelege mai bine despre ce vorbesc.

Cele mai bune setări ale egalizatorului pentru diferite instrumente

Tobe

Tobe

  • Sub Bass (40-60Hz) - Veți găsi tonul sau reverberația cochiliei. Tamburii live pot avea adesea o mulțime de zgomote aici, așa că abordați această gamă cu precauție.
  • Thump (60-100Hz) - Acesta este intervalul în care lovitura vă va lovi în piept.
  • Corp (100-200Hz) - Puteți obține un pic de carne de la lovitura de tobă aici, deși aveți grijă să nu interfereze cu basul sau cu alte instrumente low-end.
  • Ring (200Hz-2kHz) - Veți găsi adesea o mulțime de noroi, ring sau box în acest interval. Vă recomand să căutați locuri de tăiere pentru a face loc altor instrumente.

Beater (2-4kHz) - Dacă trebuie să obțineți mai mult "thwack" pe toba dvs. și să îmbunătățiți beater-ul, căutați să faceți mici amplificări aici.

Tobe Snare

  • Bottom/Body (200-400Hz) - Majoritatea clapetelor au frecvențe fundamentale în această gamă, astfel încât amplificarea aici poate oferi clapei corpul de care are nevoie.
  • Hollowness (400-800Hz) - În acest interval veți găsi sunetul gol pe care îl auziți la multe clape live. Ați putea lua în considerare tăierea unui pic din această gamă, deși nu tăiați prea mult, deoarece veți pierde durata de viață a snare-ului dumneavoastră.
  • Atac (2-4kHz) - Aici se regăsește pocnitura snare-ului sau sunetul bățului care lovește capul.

Toms

  • Bottom/Body (100-300Gz) - Frecvența fundamentală va depinde de dimensiunea și reglajul tomului, deși această gamă este un loc bun de căutat dacă trebuie să adăugați un pic mai mult "boom" sunetului dvs.
  • Atac (3-4kHz) - Pentru a obține mai mult din bățul care lovește capul tomurilor, puteți adăuga un pic de atac în această gamă.

Cymbals

  • Clank (200-300Hz) - Veți găsi sunetul de corp sau "chink" al semnalului în acest interval. Acest lucru este valabil mai ales în cazul hi-hat-urilor. De obicei, puteți atenua această gamă în mixajele mai aglomerate, deși mixajele mai rare solicită uneori mai mult.
  • Shimmer/Sizzle (6kHz+) - Pentru a accentua sunetul "tsss" al țambalului, îl puteți lumina cu o frecvență înaltă la 6kHz sau mai mare. Procedând astfel, puteți adăuga un pic de aer plăcut oricărui țambal. Aveți grijă să nu amplificați prea mult, dacă nu doriți să faceți urechile ascultătorului să sângereze.

Bas

  • Partea de jos (40-80Hz) - Cele mai joase frecvențe întâlnite la chitarele bas sunt cuprinse între 32 și 40 Hz, în funcție de acordajul basului. Aveți grijă ca această gamă să nu mascheze partea de joasă a kick-ului dumneavoastră.
  • Fundamentals (80-200Hz) - De obicei, veți dori să amplificați în această gamă pentru a scoate în evidență elementele fundamentale ale basului dvs. Cu toate acestea, dacă considerați că basul dvs. este prea puternic, luați în considerare reducerea oriunde între 180 și 200Hz.
  • Overtones (200-600Hz) - Dacă întâmpinați dificultăți în a vă face basul să se distingă în mixaj sau dacă doriți ca basul să se distingă pe difuzoare mai mici, veți dori să faceți amplificări în această gamă.
  • Growl (800Hz-1.6kHz) - Îmi place să mă uit în această gamă de frecvențe pentru a accentua growl-ul și atacul, în special în muzica rock.
  • Zgomotul coardelor (2-5kHz) - O ușoară amplificare în acest interval poate fi utilă pentru a vă ajuta basul să treacă prin mixaj sau pentru a-i da mai mult realism.

Chitare electrice

  • Noroi (90Hz și mai jos) - DACĂ aveți de-a face cu un mixaj aglomerat, puteți utiliza de obicei un filtru trece-înalt pentru a tăia orice se află sub această gamă. Nu veți găsi nimic foarte util aici jos, cu excepția zgomotului și a zgomotului.
  • Grosime (150-200Hz) - În această gamă veți găsi grosimea și carnea chitarelor electrice. Deși puteți automatiza cu siguranță această regiune pentru a intensifica solo-urile sau lead-urile, ați putea lua în considerare atenuarea acesteia pentru a oferi basului spațiu de respirație.
  • Viața (300Hz-1kHz) - Aici se găsește sufletul chitarei electrice. Puteți atenua capătul inferior al acestei game dacă se luptă cu alte instrumente low-mid, deși ar trebui să îi permiteți să preia capătul superior al acestei game în mixajele dvs.
  • Honk (1-2kHz) - Dacă chitara dvs. electrică are un sunet aspru sau honky, vă recomandăm să neteziți această gamă cu o tăiere largă, mică.
  • Strălucire și prestanță (3-8 kHz) - Pentru a vă ajuta chitara electrică să treacă prin mixaj, încercați să folosiți o ușoară amplificare în această gamă. Cu toate acestea, asigurați-vă că chitara electrică nu vă încurcă vocea. Vă recomand adesea să încercați să folosiți un filtru trece-jos peste această gamă dacă chitara dvs. folosește distorsiuni, deoarece tot ce depășește 8 kHz este adesea zgomot și fizz.

Chitare acustice

  • Body and Boom (100-200Hz) - Veți găsi adesea o mulțime de frecvențe bubuitoare în acest interval, pe care le puteți atenua dacă vă acaparează mixajul, ceea ce este frecvent în cazul chitarelor acustice înregistrate prost. Cu toate acestea, dacă aveți de-a face cu o chitară acustică solo, este o idee bună să amplificați puțin această gamă pentru a-i conferi plinătate și căldură.
  • Woodiness (200-400Hz) - Veți găsi o cantitate destul de mare de grosime și corp în această gamă. Încercați să nu faceți prea multe tăieturi aici, deoarece veți pierde rapid durata de viață a chitarei dvs. acustice.
  • Duritate și definiție (2kHz) - Gestionarea acestei game la chitarele acustice poate fi dificilă, deoarece prea mult o poate face agresivă sau dură, deși prea puțin o poate priva de atacul și prezența necesare pentru a auzi ușoarele subtilități ale culesului și ale acordurilor.
  • Scânteie (7kHz+) Folosirea unui nivel ușor înalt aici vă poate deschide chitara acustică și îi poate da aerul de care are nevoie pentru a se ridica deasupra mixajului.

Pian/clape

Există multe variante de piane și claviaturi, care pot avea calități tonale complet diferite. Un pian cu coadă are o calitate diferită a sunetului față de un pian vertical, care are o calitate diferită a sunetului față de o claviatură Rhodes și așa mai departe.

Este incredibil de important să aveți grijă de aceste instrumente cu o gamă largă de frecvențe dacă doriți ca acestea să umple mixajul fără a fi supraaglomerate.

  • Boom și Bottom (100-200Hz) - Dacă aveți de-a face cu un pian sau o claviatură solo, adăugarea unui pic de bottom-end aici poate oferi căldură. Cu toate acestea, dacă egalizați un pian sau o claviatură într-un mixaj aglomerat, este o idee bună să scăpați de puțină grosime aici.
  • Presence (3kHz+) - Dacă pianul sau claviatura dvs. sunt puțin întunecate, le puteți lumina folosind această gamă de frecvențe. Desigur, ca întotdeauna, cu această gamă, asigurați-vă că procedați cu precauție. Prea mult din această gamă poate scoate în evidență amortizoarele, oferindu-vă un zgomot de ciocănit nedorit.

Vocal

  • Rumble (de la 20 la 100Hz) - Nu veți găsi nicio informație utilă pentru voci sub 100Hz. Cea mai mare parte este zgomot de aer condiționat, vibrații ale podelei sau bubuituri. Utilizați un filtru trece-înalt pentru a scăpa de el.
  • Boom (100-250Hz) - În această gamă de frecvențe veți regăsi adesea sunetul de "cap rece". Pentru bărbați, îl veți găsi în partea inferioară, deși căutați un pic mai sus pentru vocile feminine.
  • Nasalitate și claritate (800Hz-1.5kHz) - Dacă vocea dvs. nu este foarte inteligibilă, luați în considerare amplificarea în această gamă. Cu toate acestea, dacă aveți prea mult din această gamă, lucrurile vor începe să sune foarte nazal.
  • Prezență (2-4kHz) - Dacă trebuie să vă faceți vocea să sune mai în față și să îi dați energia de care are nevoie pentru a sta în vârful mixajului, amplificarea în această gamă este o idee bună. Cu toate acestea, prea mult din această gamă poate fi foarte ciudat, provocând foarte repede oboseala ascultătorului.
  • Sibilanță (4-8kHz) - Deseori veți dori să introduceți un de-esser aici pentru a îmblânzi orice sibilanță aspră, deși puteți utiliza și EQ automat pentru a o îmblânzi!
  • Aer (10kHz+) - Dacă doriți să vă deschideți vocea și să îi oferiți acel sunet "scump", adăugați un amplificator în jurul valorii de 10kHz și mai sus. Aveți grijă să nu exagerați, pentru că este ușor să faceți lucrurile să sune dur!

Gânduri finale - Utilizarea acestor setări ale egalizatorului în muzica dvs.

Acum că aveți la dispoziție cele mai bune setări de egalizator, este timpul să experimentați! Asigurați-vă că testați aceste setări de egalizare pe mai multe sisteme de redare pentru a vedea ce funcționează cel mai bine. În momentul în care veți învăța ce setări de egalizare funcționează cel mai bine pentru configurația dvs. și pentru urechile dvs., vă garantăm că vă veți bucura și mai mult de muzică!

Dați viață melodiilor dvs. cu masterizare de calitate profesională, în câteva secunde!