Înțelegerea lumii poliritmilor complexe poate fi descurajantă. La urma urmei, poliritmii nu apar atât de des în muzica occidentală și pot fi dificil de identificat pentru muzicienii aflați la început de drum.
Din fericire, aceste modele ritmice complexe pot fi înțelese cu puțină îndrumare și practică. Mai jos, vă vom explica cum funcționează aceste modele ritmice, unde puteți auzi muzică poliritmică și, cel mai important, cum puteți cânta poliritmii pe cont propriu. De asemenea, vom împărtăși câteva exemple de poliritmii în muzică, astfel încât să puteți începe să obțineți o înțelegere sonoră a modului în care funcționează aceste ritmuri.
Ce este un poliritm?
Pentru a înțelege poliritmul, poate fi util să despărțim cuvântul în sine. Dacă separăm cuvântul poly de polyrhythm: poly înseamnă "multi" sau "mai mult de unul". O poliritmie este, în esență, o combinație de cel puțin două sau mai multe ritmuri executate exact în același timp și tempo.
Cunoscută și ca ritm compozit, poliritmia este orice combinație de două sau mai multe ritmuri, fiecare dintre acestea având propria succesiune independentă de evenimente muzicale. Un singur ritm este interpretat împotriva unui contra-ritm, de obicei cu accent comun pe prima bătaie. Această tensiune ritmică creează un ritm atrăgător, cu un puls de bază la începutul fiecărei măsuri.
Această expresie muzicală poate dura un segment sau poate exista și se poate schimba de-a lungul unui întreg cântec. O poliritmie poate fi simplă, într-un ritm de 4/4, precum tobele pe care le auzim în ritmul de junglă din clasicul hit Bow Wow Wow, "I Want Candy". Sau poate fi foarte complex, folosind mai multe voci și semnături temporale ciudate, precum relația dintre Sitar și Tabla în muzica clasică indiană. În mod surprinzător, muzica tradițională utilizează poliritmii complexe destul de des în toate culturile.
Poliritmurile pot fi prezente pe parcursul unei piese întregi sau doar pentru câteva măsuri în cadrul unei compoziții. Atunci când un poliritm stă la baza unei piese muzicale, acesta poate fi clasificat și ca ritm încrucișat. Ritmul încrucișat servește drept bază pentru genuri muzicale precum muzica africană și caraibiană.
O scurtă istorie a poliritmilor
Poliritmul poate fi urmărit până la rădăcinile sale africane, unde poliritmul este adânc înrădăcinat în cultura muzicală. Mulți muzicieni învață aceste ritmuri complexe de la o vârstă fragedă, ca o modalitate de comunicare culturală profund înrădăcinată.
Cu timpul, aceste ritmuri au început să se răspândească în diferite genuri - mai ales în jazz, dar și în rock, muzică tradițională și alte genuri, cum ar fi muzica afro-cubaneză. Deși muzica occidentală nu cântă frecvent poliritmii, acestea pot fi încă văzute în muzica populară, inclusiv în piesele Van Halen, Disclosure și Gorillaz.
Tipuri de poliritmii
Unele poliritmii sunt mai frecvente decât altele. Mai jos, vom împărtăși câteva dintre cele mai comune poliritmii care apar atât în muzica tradițională, cât și în cea occidentală. Dacă aveți probleme cu învățarea poliritmelor, nu vă faceți griji! Poate fi nevoie de ani de pregătire muzicală pentru a recunoaște cu adevărat aceste bătăi complexe.
3:2 Poliritmul: Hemiola
Una dintre cele mai comune poliritmii este hemiola, sau trei contra doi. Aceasta poate fi denumită și 2:3. Toate poliritmurile, inclusiv hemiola, pot fi denumite interșanjabil valoare X:Y și valoare Y:X. În acest poliritm, 3 note dintr-un triplet sunt interpretate împotriva a 2 note dintr-un duplet, fiecare pereche de note sincronizându-se pe timpul 1.
Iată un videoclip rapid care detaliază modul de a cânta acest poliritm:
3:4 Poliritm: 4 contra 3 Poliritm
Poliritmul 4 contra 3 constă în triplete de optimi și șaisprezecimi. Iată un exemplu de interpretare a poliritmului 3:4:
4:5 Polyrhythm: 4 contra 5 Polyrhythm
Poliritmul 4:5 este mai puțin frecvent decât hemiola și poliritmul 3:4. Poliritmul constă din patru șaisprezecimi contrastate cu un cvintet de șaisprezecimi. Sună astfel:
Exemple de poliritm în muzică
Poliritmul este un cuvânt folosit pentru a descrie combinația ritmică armonioasă de voci auzite într-un cântec, adesea asociată cu muzica latino-americană, jazz, tobele africane și muzica clasică indiană (pentru a numi doar câteva). Ar fi o greșeală să asociem poliritmul doar cu un anumit gen sau stil de muzică. Adevărul este că putem identifica poliritmul în aproape toate formele de muzică.
Majoritatea poliritmelor auzite astăzi în muzica populară sunt considerate foarte dansante. Nu ar trebui să fie o surpriză faptul că aceste ritmuri populare își au originea în Africa. Dar tobele și ritmul au servit unui scop mai înalt în cultura africană decât simpla muzică de dans: au fost, de asemenea, folosite (și încă sunt) pentru comunicarea la distanță și pentru ceremonii, ritmurile lor fiind concepute în funcție de limbajul natural și de tiparele de vorbire ale tribului (triburilor). Când vă dați seama de această istorie bogată și de relația dintre ritmul pop african și cel modern, rolul emoțional pe care îl are în muzică are sens.
De ce este important?
La fel ca armonia tonală într-un acord sau progresie, poliritmul în muzică adaugă profunzime și emoție unui cântec. Fără ea, muzica poate părea incompletă. Iar muzica populară ar suna extrem de diferit.
După cum scrie neurologul Daniel J. Levitin în cartea sa, "This Is Your Brain On Music", știm că modelele ritmice se joacă cu sistemul de plăcere al creierului, alimentând căile noastre neuronale cu dopamină ca o recompensă. Fără ritm în muzică, întreaga lume ar fi un loc foarte diferit!
Unele genuri și stiluri de muzică se descurcă foarte bine fără poliritm, cum ar fi cântecul gregorian. Oricât de mult îmi place să ascult călugării când meditez, ritmul va fi întotdeauna acolo unde se află inima.
Poliritmul în muzica africană
Veți descoperi că cele mai comune poliritmii și poliritmii foarte complexe pot fi urmărite până la origini africane. Aceste poliritmii complexe au devenit un element de bază al culturii și continuă să faciliteze sentimentul de comunitate până în zilele noastre.
Iată un exemplu rapid al grupului Butour Ngale care demonstrează o varietate de sunete poliritmice cu tobe de mână și voce:
Poliritmul în jazz
Jazzul este cunoscut pentru a fi una dintre cele mai complexe forme de muzică, așa că este logic ca genul să preia redarea poliritmilor. De fapt, jazzul este considerat unul dintre puținele exemple de muzică occidentală care îmbrățișează arta poliritmelor comune și a ritmurilor încrucișate - Genul permite posibilități nelimitate, fie că este vorba de ritmuri simple sau de bătăi simultane. Iată un exemplu de la Avishai Cohen Trio:
Poliritmul în metal
Deși s-ar putea să nu vă așteptați, puteți găsi exemple de tobe și interpretări poliritmice atunci când ascultați muzică western metal. În timp ce o mulțime de melodii de rock progresiv și metal folosesc ritmuri simple, multe grupuri mai experimentale au început să îmbrățișeze poliritmii complexe și comune pentru a ieși în evidență pe scenă.
Puteți auzi Nine Inch Nails folosind un poliritm în melodia lor "La Mer". Nine Inch Nails creează acest poliritm având o linie de bas în 4/4 sau timp comun, în timp ce pianul este în 3/4.
Poliritmul în alte genuri muzicale
În timp ce muzica africană, jazzul și rockul progresiv sunt cele mai comune locuri în care se întâlnesc poliritmii, există o mulțime de alți muzicieni care cântă poliritmii și le încorporează în muzica lor.
Muzica afro-cubaneză, de exemplu, utilizează adesea poliritmii. Puteți găsi poliritmii și în muzica clasică carnatică și indiană.
Sincopă vs. Poliritm
Poliritmul este uneori confundat cu sincopa. Totuși, aceasta este diferită. Sincopa se referă la tehnica de accentuare a bătăilor libere și a bătăilor intermediare ale unui ritm. Un singur ritm sau un poliritm poate avea sincopă. Poliritmurile nu sunt neapărat sincopate sau viceversa - Poliritmul se referă la două ritmuri diferite care cântă simultan, în timp ce sincopa este pur și simplu accentuarea bătăilor mai puțin frecvente exprimate în muzica occidentală.
Polyrhythm Instrument este specific?
Orice instrument sau voce poate participa la poliritm. De obicei, nu auzim poliritmii la interpretarea unui instrument solo, cum ar fi un trombon sau un vocalist solitar: aceste instrumente sunt monofonice și reprezintă o voce muzicală individuală. Poliritmul apare atunci când două sau mai multe dintre aceste voci se unesc ritmic.
Un pian sau o chitară este un instrument polifonic capabil să redea mai multe voci, ritmuri și sincope la intervale simultane sau opuse. Instrumente diferite sunt toate capabile să producă poliritmii fără acompaniament.
Utilizarea poliritmilor în muzica ta
Înțelegerea și crearea poliritmelor poate fi un concept confuz. Iată un videoclip care explică cum să creați un poliritm de bază 4 contra 3 folosind DAW . Poliritmul cu 4 timpi utilizează notele sferturi, iar ritmul cu 3 timpi utilizează notele sferturi punctate. Atunci când combinați cele două ritmuri în același timp, așa cum se demonstrează în videoclip, aveți un poliritm.
Învățarea modului de a practica poliritmii
Învățarea poliritmilor poate fi dificilă, dar nu este nimic ce nu poate fi rezolvat cu puțină practică. Pentru a utiliza poliritmii în muzica dumneavoastră, va trebui să le exersați în mod regulat. Un toboșar principal sau o persoană cu o pregătire ritmică poate găsi mai ușor ritmul printre bătăile încrucișate și bătăile neregulate, dar nu vă descurajați. Iată câteva sfaturi rapide de care să țineți cont în timpul interpretării poliritmelor.
Începeți cu bucăți mai mici
Fără îndoială, cel mai bun mod de a încorpora poliritmul în muzica dvs. este să începeți prin a cânta primul ritm și apoi să încorporați încet ritmul secundar. Este o idee bună să puneți un metronom sau o pistă de ritmuri pentru a vă menține constant în timp ce numărați bătăile.
Folosiți-vă corpul
Una dintre cele mai bune modalități de a stăpâni poliritmul este să vă folosiți corpul. Vă puteți folosi mâinile pentru a bate cele două timpi pe o masă din apropiere sau chiar în poală. Acest lucru vă poate ajuta să intrați într-un ritm mai rapid decât încercarea de a număra singur cu voce tare.
Utilizați un indiciu vocal
Mulți muzicieni consideră că este util să atribuie o frază vocală unui set de poliritmii simple pentru a ușura numărarea. De exemplu, fraza "what atrocious weather" este frecvent utilizată pentru a număra un poliritm 4 contra 3. Există o mulțime de exemple de fraze utile online pentru a vă ajuta cu orice poliritm, așa cum se vede în acest videoclip:
Utilizați DAW-ul dvs.
Utilizarea unei stații de lucru audio digitale sau a unui secvențiator poate fi extrem de utilă atunci când încercați să vizualizați poliritmii. Creați poliritmii în DAW și observați cum apar și cum sună. Veți dori să porniți metronomul, astfel încât să puteți urmări cu ușurință ritmul.
Poliritm FAQ
Încă aveți probleme cu înțelegerea poliritmilor? Iată un set rapid de întrebări frecvente și răspunsuri pentru a vă extinde înțelegerea.
Pentru ce este utilizată poliritmia?
Poliritmul surprinde urechea prin redarea simultană a două ritmuri diferite, ceea ce poate adăuga mult caracter unui cântec. Aceasta se întâlnește frecvent în muzica africană, jazz, împreună cu rock-ul progresiv. În esență, poliritmul poate fi folosit în orice piesă pentru a adăuga un strat suplimentar de caracter.
Care este cel mai frecvent poliritm?
Cea mai frecventă poliritmie este juxtapunerea de triplete pe note de un sfert sau opt. Acest poliritm este cunoscut și sub numele de 3 contra 2 sau 3:2. Motivul muzical 3 contra 2 este cunoscut sub numele de hemiola. Hemiola este frecvent întâlnită în muzica africană, împreună cu muzica barocă, rock și jazz.
Cum se identifică un poliritm?
Poliritmurile pot fi dificil de identificat, deoarece joacă ușor feste urechii. Acestea fiind spuse, poate fi util să alegeți mai întâi un ritm din poliritm și apoi să treceți la decodarea celui de-al doilea. Unii consideră util să atribuie cuvinte fiecărui ritm înainte de a trece la numărarea efectivă.
Care este diferența dintre poliritm și polimetru?
Polimetrul este atunci când, în cadrul aceleiași piese, există bare sau măsuri cu lungimi diferite. Poliritmul este atunci când două ritmuri diferite sunt interpretate simultan în cadrul aceleiași măsuri. Aceștia sunt termeni diferiți care pot fi utilizați în cadrul aceleiași compoziții.
De ce este importantă poliritmia în tobele africane?
Ritmul este adânc înrădăcinat în cultura africană. Prin urmare, este logic ca această cultură să producă ritmuri mai complexe, cum ar fi poliritmul. Cultura africană a condus la popularizarea poliritmelor în genuri precum jazzul, rockul și muzica alternativă.
Ce genuri muzicale folosesc poliritmii?
Există o mulțime de genuri muzicale care utilizează poliritmii. Printre exemple se numără muzica de inspirație afro, jazzul, rockul progresiv și chiar muzica contemporană. Trupe precum Gorillaz au folosit poliritmii în muzica lor. Alte exemple sunt Van Halen și The Police.
Ce este un stil poliritmic de a cânta?
Ca în cazul oricărui instrument, muzica poate fi cântată cu poliritmii. Prin urmare, cântatul poliritmic ar consta în doi vocaliști care cântă ritmuri diferite în același timp. Deși este imposibil ca un singur vocalist să articuleze un poliritm complet, acest lucru poate fi realizat cu doi sau mai mulți vocaliști calificați.
Care este opusul poliritmului?
Opusul unei poliritmii ar fi un singur ritm interpretat singur sau monoritmic. Acesta este modul în care este cântată și interpretată majoritatea muzicii. Rețineți că un cântec poate fi în polimetru și totuși să nu fie poliritmic. Sensibilitatea poliritmică poate fi dificil de stăpânit, deoarece este mai puțin frecventă și dificil de conceptualizat.
Cum se calculează poliritmul?
Pentru a calcula poliritmul, este înțelept să vă dați seama mai întâi de semnul de timp al piesei. Odată ce ați determinat piesa respectivă, ascultați pentru a vedea dacă există un accent colectiv al celor două tipuri de ritm pe "1". Dacă da, continuați să determinați cele două ritmuri individuale.
Nu se poate nega faptul că poliritmii constau în modele complexe care pot fi dificil de stăpânit. Sperăm că acest articol a facilitat interpretarea cu încredere a acestor ritmuri unice! Experimentați cu plăcere poliritmii complexe și simple în muzica dvs.