Egalizarea, sau EQ, este unul dintre cele mai puternice instrumente pe care un inginer audio le are la dispoziție. Fie că lucrați în producția muzicală și doriți să sculptați mixajul perfect, fie că sunteți un inginer de sunet live care se luptă cu acustica indisciplinată a unei încăperi, egalizarea poate face magie asupra sunetului dumneavoastră.
Cu un număr surprinzător de mic de ajustări, EQ poate aduce claritate vocalelor tulburi, poate șterge frecvențele problematice sau poate aduce o scânteie de prospețime unui mixaj plictisitor.
Dar este mai mult decât să răsuciți butoane sau să trageți cursoarele la întâmplare. Înțelegerea diferitelor tipuri de egalizator și a modului în care acestea pot fi utilizate pentru a modela sunetul este o abilitate pe care orice producător sau inginer muzical ar trebui să o cunoască.
Acesta este motivul pentru care am scris acest ghid! Vom descompune tipurile de bază de egalizator, vom analiza aplicațiile lor practice și vom oferi câteva sfaturi privind utilizarea eficientă a egalizatorului în mixarea audio.
Să ne scufundăm!
Ce este EQ?
Egalizarea, sau EQ pe scurt, este procesul de modelare a frecvențelor dintr-un semnal audio pentru a schimba calitățile sunetului.
În termeni mai simpli, este vorba de tehnica de ajustare a basului, a mediilor sau a acelor unui sunet pentru a-l face mai clar, mai curat și, în general, mai plăcut pentru ureche.
În producția muzicală, egalizarea este esențială pentru echilibrarea elementelor individuale dintr-un mixaj, creând spațiu pentru ca fiecare instrument, voce sau efect să se îmbine perfect. De asemenea, poate fi utilizat în mod creativ pentru proiectarea sunetului.
În cazul sunetului live, egalizarea capătă un rol suplimentar, ajutând la îmblânzirea frecvențelor rezonante din sală și la eliminarea feedback-ului.
Fie că perfecționați un sunet de bas, fie că reglați un PA pentru a evita un sunet neplăcut în sală, egalizarea este cheia pentru ca sunetul dvs. audio să fie rafinat și profesional.
Carte de fraze EQ
Înainte de a analiza diferitele tipuri de EQ, va fi util să înțelegem câțiva dintre termenii diferiți utilizați atunci când vorbim despre EQ.
Frecvența:
Măsurată în hertzi (Hz), frecvența se referă la locul în care sunetul, sau o parte a sunetului, se încadrează în spectrul de frecvențe. Cu cât frecvența este mai mică, cu atât sunetul este mai mic și viceversa.
Lățime de bandă/Q:
Setarea Q determină cât de mult din conținutul de frecvențe de o parte și de alta a frecvenței alese va fi afectat. O setare Q mai mare (sau lățime de bandă) are ca rezultat o gamă mai îngustă, în timp ce o setare Q mică va afecta o gamă mai largă de frecvențe.
Rețineți că chiar și o bandă Q îngustă va afecta frecvențele din jur într-o anumită măsură.
Câștig:
Cât de mult din semnal este amplificat sau tăiat (atenuat) la frecvența aleasă.
Filtru:
EQ-urile utilizează diferite forme de filtru pentru a determina modul în care semnalul este afectat. Vom discuta despre filtrele EQ în detaliu mai târziu.
Panta:
Unele tipuri de filtre utilizează controale de pantă pentru a determina cât de mult sunt reduse sau amplificate frecvențele dincolo de un punct de tăiere specificat.
Cele trei tipuri comune de EQ
Deși există o mulțime de pluginuri EQ diferite disponibile pe piață (și gratuite! ), toate se încadrează în trei tipuri de EQ de bază.
EQ grafic
Egalizatoarele grafice oferă o modalitate simplă de tăiere sau amplificare a frecvențelor în anumite intervale, prin intermediul unei serii de glisoare verticale. Glisierele unui egalizator grafic reprezintă benzi de frecvențe predeterminate; ridicarea glisorului va amplifica acea gamă de frecvențe, iar coborârea acestuia va duce la o tăiere în acea zonă.
Numărul de cursoare de pe un egalizator grafic variază în funcție de unitate sau de plugin. Unele au doar 7 benzi, alte egalizatoare grafice au 30 sau mai multe.
Cursorii fac din EQ-urile grafice o alegere bună pentru a face ajustări rapide, ample, cum ar fi creșterea ușoară a frecvențelor înalte sau amplificarea frecvențelor joase. Un egalizator grafic cu mai multe cursoare va permite un control mai precis asupra spectrului de frecvențe și poate fi ideal pentru atenuarea frecvențelor nedorite într-o sală live.
Ceea ce nu au egalizatoarele grafice este însă capacitatea de a controla lățimea de bandă sau Q-ul gamei de frecvențe ajustate. Acest lucru înseamnă că nu sunt ideale pentru munca chirurgicală sau pentru proiectarea creativă a sunetului.
Egalizatoarele grafice sunt adesea cele pe care le veți găsi pe pedalele de chitară, pe sistemele stereo casnice de modă veche și în echipamentul din fața casei în locațiile live.
EQ parametric
Un egalizator parametric este un egalizator multibandă care oferă control asupra mai multor parametri ajustabili, inclusiv intervalul de lățime de bandă, intervalul de frecvență specific (cunoscut sub numele de frecvență centrală) și posibilitatea de a alege tipul de filtru utilizat pentru a afecta frecvența.
Cu plugin-urile EQ parametrice, puteți crea o formă de filtru individuală pentru fiecare bandă de frecvență. De exemplu, puteți aplica un filtru de trecere joasă la 90 Hz pentru a reduce frecvențele joase, un filtru de raft înalt pentru a amplifica ușor frecvențele înalte și pentru a vă concentra pe anumite frecvențe de tăiat utilizând curbe clopot cu o gamă Q îngustă.
Acest lucru face ca egalizatoarele parametrice să fie cele mai versatile atunci când vine vorba atât de reparații chirurgicale, cât și de modelarea creativă a sunetului și, ca atare, acestea sunt instrumentele preferate de majoritatea producătorilor și inginerilor.
EQ semiparametrice
O a doua versiune a EQ-ului parametric este EQ-ul semi-parametric. Aceste tipuri de EQ oferă puțin mai puține funcționalități decât un EQ parametric. Adesea, există un număr limitat de benzi de frecvență care pot fi ajustate și, uneori, nu există niciun Q reglabil.
Deoarece acest tip de EQ nu permite utilizatorului să facă tipul de ajustări precise disponibile pe un EQ complet parametric, acestea sunt mai puțin utile pentru atenuarea benzilor de frecvență specifice și reglarea fină a unui sunet. Cu toate acestea, multe pluginuri EQ care sunt modelate pe EQ-uri semiparametrice analogice pot face o treabă minunată de îndulcire a unui grup de autobuze sau a unui mix, folosind accente subtile, dar ample.
EQ dinamic
Un EQ dinamic combină precizia unui EQ parametric cu controlul dinamic al unui compresor sau expander. În timp ce EQ-urile parametrice oferă o procesare liniară - ajustarea frecvențelor specifice cu ajustări fixe ale câștigului, un EQ dinamic va răspunde în timp real în funcție de intensitatea semnalului de intrare.
Funcționând într-un mod similar unui compresor, egalizatoarele dinamice au un nivel de prag pentru fiecare bandă de frecvență. Odată ce semnalul de intrare depășește nivelul pragului, gama de frecvențe este atenuată (funcționează ca un compresor) sau amplificată (funcționează ca un expander). Unele modele mai sofisticate au chiar și comenzi de atac și de eliberare pentru a modifica cât de repede răspunde EQ-ul la semnalul de intrare.
Egalizatoarele dinamice sunt de mare ajutor în abordarea frecvențelor problematice care își ridică capul urât doar din când în când și sunt deosebit de utile atunci când egalizați grupuri de instrumente pe un canal auxiliar. Ele sunt și mai puternice atunci când sunt conectate în sidechain!
Alte tipuri de EQ
În plus față de cele trei tipuri de egalizator enumerate mai sus, există o mână de egalizatoare specializate și tehnici de egalizare la care apelează inginerii pentru a face față unor sarcini specifice.
EQ cu fază liniară
EQ-urile tradiționale, precum EQ-urile parametrice și dinamice, sunt considerate "EQ-uri cu fază minimă". Toate acestea adaugă o anumită cantitate de schimbare de fază între frecvențe. Această colorare a sunetului este ceea ce conferă diferitelor egalizatoare caracteristicile lor unice.
Dar dacă lucrați cu un semnal complex, cum ar fi un set de tobe cu mai multe microfoane sau o sursă stereo, un EQ cu fază liniară poate fi o alegere mai bună pentru menținerea unui echilibru tonal mai natural.
Dezavantajul egalizatoarelor cu fază liniară este că sunt foarte consumatoare de resurse, lăsând latențe mari în urma lor.
EQ pasiv
EQ-urile pasive sunt (sau, cel puțin au fost) EQ-uri care utilizează circuite pasive pentru a modela sunetul fără amplificare activă. Deși aceste tipuri de EQ nu sunt foarte comune, unul dintre cele mai faimoase este Pultec EQ, cunoscut pentru producerea unui ton cald și muzical la ieșire.
Egalizatoarele Pultec și echivalentele lor de plugin modelate se deosebesc de egalizatoarele grafice și parametrice datorită capacității de a amplifica și atenua aceeași gamă de frecvențe. Deși acest lucru poate părea contra-intuitiv, experimentarea cu acest lucru poate duce la o minunată modelare a tonului.
Mid/Side EQ
Mid/side EQ este o formă de procesare EQ care afectează doar (ați ghicit) mijlocul sau partea laterală a unui semnal. Capacitatea de a manipula individual frecvențele medii (centrale) sau laterale este un instrument puternic, în special în etapa de mixare și masterizare.
Potrivirea EQ
Pe măsură ce tehnologia avansează, dezvoltatorii de software inventează și mai multe modalități de a face din EQ un instrument util pentru producția muzicală. Unul dintre acestea este EQ-ul de potrivire, care permite utilizatorului să capteze spectrul audio al unei surse de referință și să aplice acea curbă EQ la o destinație țintă.
Diferite forme de filtru în EQ
EQ-ul nu se rezumă doar la egalizatoarele grafice, parametrice sau dinamice. Cunoașterea diferitelor filtre disponibile pe un egalizator și a modului în care acestea funcționează poate face diferența între un mix mediocru și unul extraordinar.
Filtre trece-nalt și filtre trece-jos
Filtrele de tip Low-Pass (LPF) și High-Pass (HPF) sunt utilizate în mod obișnuit pentru a reduce frecvențele peste sau sub un anumit interval.
Un filtru trece-înalt (uneori numit low cut) atenuează orice se află sub o anumită frecvență de tăiere, lăsând să treacă orice altceva. Acesta poate fi utilizat pentru a elimina sunetele joase, de exemplu, de la manipularea microfonului sau de la trecerea unui tren de metrou, permițând în același timp trecerea frecvențelor înalte.
Filtrele de trecere joasă (sau filtrele de tăiere înaltă) fac opusul, lăsând să treacă frecvențele sub un punct de tăiere specificat, atenuând în același timp frecvențele peste acesta. Folosit în mod obișnuit pentru a elimina șuieratul sau frecvențele dure, acesta poate fi utilizat în mod creativ pentru a emula sunetul a ceva care vine din spatele unui perete.
Utilizarea strategică a acestor filtre pentru a elimina frecvențele inutile poate crea spațiu într-un mixaj pentru ca toate instrumentele să strălucească.
Rafturi EQ
Un filtru de raft va amplifica sau atenua tot ce se află deasupra sau dedesubtul unei anumite frecvențe. O amplificare blândă a unui filtru de raft înalt poate adăuga strălucire unei voci, în timp ce o atenuare a unui filtru de raft jos poate reduce boom-ul unei piese de bas, fără a-i tăia "basul" esențial.
Filtru trece bandă
Un filtru trece-banda este în esență un filtru trece-înalt și trece-jos într-unul singur. Acest tip de filtru permite doar trecerea unei game de frecvențe în jurul unei frecvențe centrale, reducând în același timp frecvențele joase și înalte dincolo de această curbă.
Selectarea unei pante de filtrare mai agresive și a unei lățimi de bandă mai înguste va duce la o reducere mai extremă de o parte și de alta a curbei.
Filtre cu crestătură
Un filtru crestător este conceput pentru a elimina o bandă de frecvențe foarte îngustă, lăsând toate celelalte intacte. Utilizați un filtru crestător pentru a elimina chirurgical anumite frecvențe fără a afecta echilibrul tonal general al sunetului - excelent pentru eliminarea frecvențelor problematice!
Curbe de clopot
Curba clopot este unul dintre cele mai utilizate filtre în EQ. Un filtru clopot va amplifica sau tăia în jurul unei frecvențe centrale și este cel mai potrivit pentru frecvențele din mijlocul spectrului.
Forma clopotului poate fi foarte îngustă sau largă și netedă, în funcție de setarea Q. Acest tip de versatilitate îl face ideal pentru o gamă largă de sarcini, de la modelarea chirurgicală a sunetului la îndulcirea cu lovituri largi.
Sfaturi pentru EQing de succes
EQ în mod intenționat
Atunci când egalizați ceva, începeți întotdeauna cu scopul în minte, mai degrabă decât să aplicați egalizarea de dragul de a o face. Înainte de a atinge ceva, întrebați-vă ce încercați să obțineți: tăierea mediilor joase tulburi? Amplificarea frecvențelor înalte? Să rezolvați problema sibilanței?
Fiind intenționat cu privire la exploatările dvs. de EQ, veți lua decizii mai bune pe măsură ce lucrați.
Tăiați mai mult decât stimulați
La fel cum un sculptor ar tăia un bloc de piatră pentru a crea o operă de artă, folosiți EQ judicios pentru a face loc în mixaj tuturor instrumentelor.
Este foarte bine să amplificați unde este necesar, asigurați-vă doar că tăiați mai întâi frecvențele, astfel încât să aveți spațiu pentru a amplifica părțile distractive!
EQ în context
Aplicați întotdeauna egalizarea unui instrument sau a unei piese în contextul întregului mixaj. Dacă vă este greu să auziți modificările, ridicați puțin nivelul pistei în timp ce lucrați.
Automatizare
Este atât de ușor să automatizați aproape orice parametru din DAW, încât nu există niciun motiv să nu aplicați o parte din acesta EQ-ului dvs.
Egalizatoarele dinamice sunt excelente pentru automatizarea anumitor sarcini, dar nu vă oferă același control ca și automatizarea. Încercați să adăugați unele la un egalizator complet sau semi-parametric standard pentru a crea mișcare și emoție în diferite secțiuni.
Cunoaște-ți plugin-urile
Înainte de a cheltui bani pe miliarde de pluginuri, petreceți ceva timp cu cele pe care le dețineți deja. Probabil că veți descoperi că egalizatoarele stock care vin cu DAW-ul dvs. sunt subutilizate, așa că rezervați-vă ceva timp de calitate pentru a experimenta cu ele și a vedea cât de mult pot face.
Acum mergeți mai departe și EQ-ith muzica ta!